ÁCTA s.n.pl. 1. Colecție de documente, registre etc. privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă. 2. Titlu al unor periodice sau colecții de lucrări științifice, publicate de o societate sau de o instituție. [< lat. acta]. Vezi definitia »

achita, achit v. t. a omorî Vezi definitia »

REINFECTÁ vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) infecta din nou (cu același agent patogen). [Pron. re-in-. / < it. reinffetare]. Vezi definitia »

SCĂPĂTÁ, scápăt, vb. I. Intranz. 1. (Pop.; despre Soare, Lună și alți aștri; la pers. 3) A coborî spre asfințit; a apune, a asfinți. ♦ A aluneca în jos, a cădea, a se cufunda. ♦ (Despre ochi, priviri) A luneca, a se abate de pe obiectul fixat (din cauza oboselii). 2. A sărăci. – Lat. *excapitare. Vezi definitia »

VĂITÁ, váit, vb. I. Refl. A scoate vaiete, a geme de durere, de jale; a se tângui, a se lamenta, a se văiera. ♦ (Despre animale) A scoate sunete sinistre, lugubre. ♦ Tranz. A plânge, a compătimi pe cineva. ♦ Refl. A-și exprima (în cuvinte) necazul, nemulțumirea, durerea. [Var.: văietá vb. I] – Din vai. Vezi definitia »