Definita cuvantului bărnuțiu
BĂRNUȚIU, Simion (1808-1864, n. Bocșa, jud. Sălaj), om politic și gînditor român. Fruntaș al Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreședinte al Adunării Naționale de la Blaj din 3-5/15-17 mai 1848, unde a rostit un discurs celebru, în care cerea egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte naționalități. După înfrîngerea Revoluției a emigrat în Moldova (1851), unde a activat ca profesor de filozofie și drept public al Univ. din Iași. A sprijinit domnia lui Al. I. Cuza și politica de reforme a acestuia („Dreptul public al românilor”). A introdus predarea în limba română a filozofiei, în Transilvania. A promovat kantianismul, fapt care a favorizat deschiderea gîndirii filozofice românești către știință și atitudine critică („Psihologia empirică și logica”, „Metafizica”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bărnuțiu
DILATÓRIU, -IE adj. (Liv.) Care cauzează sau tinde să cauzeze o întârziere, o amânare. [Pron. -riu. / cf. fr. dilatoire, lat. dilatorius]. Vezi definitia »
PERIODÓNȚIU s. n. Țesut care înconjură dintele. [Pr.: -ri-o-] – Cf. fr. périodonte. Vezi definitia »
DOMÉNIU s.n. 1. Bunuri imobiliare (pământ, construcții etc.) aparținând unui stat, unui suveran sau unui moșier. 2. Sector al unei arte, al unei științe, al unei activități etc. 3. (Mat.) Porțiune delimitată pe o curbă, o suprafață sau într-un spațiu. [Pron. -niu. / < lat. dominium, cf. fr. domaine, it. dominio]. Vezi definitia »
TIU interj. Exclamație care exprimă regretul, mirarea etc. – Onomatopee. Vezi definitia »
INTERNÚNCIU s. m. v. internunțiu. Vezi definitia »