TULPÍNĂ, tulpini, s. f. 1. Parte a unui arbore cuprinsă între rădăcină și coroană, care susține ramurile, frunzele, florile și fructele și prin care trece seva la diverse părți ale plantei; trunchi; parte a unor plante erbacee din care pornesc ramurile și frunzele. 2. Temă a unui cuvânt. 3. Fig. Origine a unui popor, a unei familii, a unei persoane etc. – Cf. bg., scr. turpina. Vezi definitia »

pârpâiálă, pârpâiéli, s.f. (reg.) foc cu mare vâlvătaie. Vezi definitia »

pâțișoáră, pâțișoáre, s.f. (reg.) cui de lemn folosit pentru susținerea policioarei jugului. Vezi definitia »

IÓLĂ s.f. Ambarcație cu vâsle sau cu pânze, strâmtă, lungă și ușoară, larg răspândită în concursurile de iahting. ♦ Ambarcație cu doi arbori, folosită pentru pescuit. ♦ Barcă cu două, patru sau șase rame, folosită de nave în diferite scopuri. [Pron. io-. / cf. fr. yole, sp. yola, engl. Yawl, norv. jol]. Vezi definitia »

POLINEVRÍTĂ, polinevrite, s. f. Boală a nervilor periferici, caracterizată prin alterarea mai multor trunchiuri nervoase și ramuri terminale. – Din fr. polynévrite. Vezi definitia »