CONIFÉRE s.n.pl. Ordin de arbori cu frunzele (de obicei) persistente, în formă de ace și cu fructele în formă de conuri; (la sg.) plantă din acest ordin. [Sg. conifer. / < fr. conifères, cf. lat. conifer < conus – con, ferre – a purta]. Vezi definitia »

ABSTRACTIZÁRE s.f. (Fil.) Acțiunea de a abstractiza și rezultatul ei. ♦ Operație a gândirii constând în a degaja din mulțimea însușirilor și legăturilor unui obiect (sau mai multor obiecte, fenomene) pe cele fundamentale, esențiale, generale, neluând în considerare, ignorând (vremelnic) pe cele neesențiale. [< abstractiza]. Vezi definitia »

sogătoáre s.f. (reg.) albie mică în care se frământă aluatul dospit. Vezi definitia »

DEZGRĂDÍRE, dezgrădiri, s. f. (Rar) Faptul de a dezgrădi. – V. dezgrădi. Vezi definitia »

RĂZBUBUÍRE, răzbubuiri, s. f. Acțiunea de a răzbubui și rezultatul ei. – V. răzbubui. Vezi definitia »