OGHELÁȘ, oghelașe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui ogheal. Vezi definitia »

prefectúș, prefectúși, s.m. (înv. și reg.) 1. administrator de moșie. 2. conducător, șef. 3. prefect. Vezi definitia »

PEȘCHÉȘ, peșcheșuri, s. n. 1. (Înv., pop. și fam.) Plocon, dar, cadou. ◊ Expr. (Fam.) A da (sau a duce) pe cineva peșcheș (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dușmanului. 2. Spec. Dar anual, în bani sau în natură, pe care domnii țărilor române îl ofereau Porții Otomane (împreună cu haraciul); p. ext. haraci; (la pl.) bunurile din care consta acest dar. ♦ Dar oferit de domnii țărilor române sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului. [Var.: (înv.) peșchíș s. n.] – Din tc. peșkeș. Vezi definitia »

BRONȘ- elem. bronh(o)-. Vezi definitia »

scurmúș, scurmúșe, s.n. (reg.) gheară (de pasăre); scurmaci. Vezi definitia »