Definita cuvantului beck
BECK, Jósef (1894-1944), colonel, om politic polonez. Ministru de externe (1932-1939). Inițial, partizan al unor alianțe cu Franța și România, a promovat ulterior o politică de apropiere față de Germania hitleristă. După invadarea Poloniei de către hitleriști s-a refugiat în România, unde a și murit. În 1991, osemintele sale au fost transferate în patrie.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu beck
HOGBÁCK s.n. (Geol.) Creastă ascuțită care rămâne în urma eroziunii în zonele cu strate de durități diferite, puternic înclinate. [< engl. hogback]. Vezi definitia »
BECK, Ludwig (1880-1944), general german. Șef al Marelui Stat-Major german (1935-1938), a intrat în conflict cu Hitler. Coordonatorul conspirației generalilor împotriva Führer-ului (1944). După eșuarea complotului s-a sinucis. Vezi definitia »
DÉRRICK s. n. șarpantă de metal care suportă aparatul de foraj al unui puț petrolier; turla sondei. (< engl. derrick) Vezi definitia »
DIRT-TRACK s.n. Întrecere motociclistă care se desfășoară pe o pistă cu zgură special amenajată, uneori cu obstacole. [Pron. dărt-trec. / < engl., fr. dirt-track]. Vezi definitia »
PLAY-BACK s.n. (Anglicism) Acțiunea de desfășurare în sens invers a benzii de magnetofon. ♦ (Telev.) Imprimare a vocii înainte de emisiune pentru a asigura o înregistrare corectă. ♦ Sincronizare a unor vederi cinematografice sau de televiziune cu o bandă sonoră făcută la o masă de dublare. [Pron. plei-béc. / < engl. play-back]. Vezi definitia »