ASTRONAÚT, -Ă s. m. f. membru al echipajului unei nave cosmice; cosmonaut. (< fr. astronaute) Vezi definitia »

ABĂTÚT, -Ă, abătuți, -te, adj. Descurajat, deprimat. – Din abate (după fr. abattu). Vezi definitia »

SURDOMÚT, -Ă adj., s.m. și f. (Om) care este lipsit de auz și de grai. [< surdo- + mut, după fr. sourd-muet]. Vezi definitia »

PRECÁUT, -Ă adj. care acționează cu deosebită atenție; prevăzător, prudent, circumspect. (< lat. praecautus) Vezi definitia »

-NAÚT Element secund de compunere savantă, cu sensul de „care face parte din echipajul unei nave (de orice fel)”, „navigator”. [Pron. -na-ut. / cf. it. nauta, lat. nauta, gr. nautes]. Vezi definitia »