AGONÍE s. f. Stare a organismului înainte de moarte. ◊ Loc. adj. În agonie = pe moarte; muribund. – Fr. agonie (lat. lit. agonia). Vezi definitia »

ULTRAMICROCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază reacțiile chimice dintre cantități de substanță de ordinul milionimii de gram. (< fr. ultramicrochimie) Vezi definitia »

RAHIOPATÍE s. f. denumire generică pentru afecțiunile coloanei vertebrale. (< engl. rachipathy) Vezi definitia »

PĂGÂNÍE, (2) păgânii, s. f. (Înv.) 1. Păgânism (1). 2. Faptă de păgân, nelegiuire, fărădelege. – Păgân + suf. -ie. Vezi definitia »

HEPATICOTOMÍE s.f. (Med.) Incizie a canalului hepatic făcută în scopul înlăturării calculilor biliari. [Gen. -iei. / < fr. hépaticotomie]. Vezi definitia »