Definita cuvantului acuzativ
ACUZATÍV, acuzative, s. n. Caz gramatical care are ca funcțiune specifică exprimarea complementului direct și a unor atribute. ◊ Acuzativ cu infinitiv = construcție sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziție completivă directă, în care subiectul este la acuzativ, iar predicatul la infinitiv. – Din fr. accusatif, lat. accusativus.
Sursa: DEX '96
Sursa: DEX '96
Cuvinte ce rimeaza cu acuzativ
SUBJONCTÍV s. n. conjunctiv. (< fr. subjonctif) Vezi definitia »
-VÍV elem. vivi-. Vezi definitia »
CONTRACEPTÍV, -Ă adj., s.n. Anticoncepțional. [< fr. contraceptif]. Vezi definitia »
DEMARCATÍV, -Ă, demarcativi, -e, adj. De demarcație. – Din fr. démarcatif. Vezi definitia »
CONTRIBUTÍV, -Ă, contributivi, -e, adj. Care se referă la contribuție. ♦ Care contribuie; contributoriu. – Din fr. contributif. Vezi definitia »