CRANIOTÓM s.n. Instrument chirurgical pentru deschiderea craniului. [< fr. crâniotome, cf. gr. kranion – craniu, tome – tăiere]. Vezi definitia »

NICRÓM s. n. Aliaj de nichel și crom (uneori combinat cu fier și mangan), care se întrebuințează mai ales la fabricarea rezistențelor electrice. – Din fr. nichrome. Vezi definitia »

CROMOZÓM, cromozomi, s. m. (Biol.) Corpuscul al nucleului, purtător al caracterelor ereditare, care se formează în timpul diviziunii celulei și care este variabil ca formă la fiecare specie. – Din fr. chromosome. Vezi definitia »

DIHOTÓM, -Ă adj. Dihotomic. [Var. dicotom, -ă adj. / < fr. dichotome]. Vezi definitia »

ATERÓM s. n. depozit de substanțe grase și de colesterol pe pereții vaselor sangvine. (< fr. athérome, gr. atheroma) Vezi definitia »