ALGOGÉN, -Ă adj. care provoacă durere. (< fr. alogogène) Vezi definitia »

CÚMEN s.n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsesc în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni din petrol. [Pl. -nuri. / < fr. cumène]. Vezi definitia »

ESTROGÉN, -Ă adj., s. n. (hormon feminin, medicament) care provoacă estrul², în afara apariției sale normale. (< fr. oestrogène) Vezi definitia »

NEOGÉN, -Ă, neogeni, -e, s. n., adj. 1. S. n. A doua perioadă a erei neozoice, caracterizată prin existența unor specii de plante și de animale din paleogen, precum și a altora care trăiesc și astăzi. 2. Adj. Care aparține neogenului (1), care se referă la neogen. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néogène. Vezi definitia »

BENZIPIRÉN s.n. (Chim.) Substanță extrasă din gudron și folosită în tratamentul cancerului. [< engl. benzipiren]. Vezi definitia »