Definita cuvantului bega
BEGA, rîu, afl. stg. al Tisei, pe terit. Iugoslaviei; 255 km (din care 180 km în România). Izv. din N M-ților Poiana Ruscă, traversează masivele calcaroase de la Luncani (unde a săpat chei), apoi C. Lugojului și trece prin Timișoara (de aici navigabil în aval). Canalizat (între anii 1728 și 1780) pe 115 km (din care 40 km în România).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bega
ABNEGÁ, abnég, vb. I. Tranz. A tăgădui, a nega, a se lepăda de cineva sau de ceva. – Din lat. abnegare. Vezi definitia »
BAGÁ s. f. Carapace de broască țestoasă prelucrată pentru fabricarea de piepteni, brățări, tabachere etc. – Din tc. bağa. Vezi definitia »
muhzúr-agá (-ále), s. m. – Șeful pazei Marelui Vizir. Tc. muhzir aga (Șeineanu, III, 84). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
preastrigá, preastríg, vb. I (înv.) a prevesti, a proroci (cu glas tare). Vezi definitia »
CĂTLĂBUGA (KATLABUG), liman al Dunării, în N brațului Chilia (Ucraina). În aproprierea lui, Ștefan cel Mare a învins în nov. 1485 o armată turcească. Vezi definitia »