APOSTAZÍE, apostazii, s. f. Renunțare publică la o religie; renegare a unei doctrine sau concepții. – Fr. apostasie (lat. lit. apostasia). Vezi definitia »

BALNEOGEOLOGÍE s.f. Studiul relațiilor dintre apele minerale și structura geologică respectivă. [Pron. -ne-o-ge-o-. / < fr. balneogéologie]. Vezi definitia »

FOTOCOMPOZÍȚIE, fotocompoziții, s. f. Compoziție (8) în fotografie. – Foto- + compoziție. Vezi definitia »

anozomelíe s.f. Defect de percepție care face imposibilă recunoașterea unui segment bolnav. (< fr. anosomélie) Vezi definitia »

EURITMÍE s. f. 1. îmbinare armonioasă de sunete, linii, proporții etc. 2. (med.) ritm regulat al pulsului. 3. funcționare regulată a oricărei activități organice ritmice. (< fr. eurythmie, lat. eurhythmia, gr. eurythmia) Vezi definitia »