PLICTICÓS, -OÁSĂ, plicticoși, -oase, adj. Plictisitor. – Din ngr. pliktikós. Vezi definitia »

subtanțiós, -oásă, adj. (înv.; despre pământ) 1. bogat în săruri nutritive. 2. (adverbial) în esență; profund. Vezi definitia »

STRUMÓS, -OÁSĂ adj. Scrofulos. [< fr. strumeux]. Vezi definitia »

A FI LĂUDĂROS a se bărbieri, a-și burzului creasta, a se căca pe el, a se cocoși, a-și da aere / ifose, a se da artist / artizanat / crocant / grande / lebădă / mare / rotund, a se da mare sculă de basculă, a face pe boierul / pe nebunu’, a fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz, a se împăuna, a-i muri (cuiva) lăudătorii, a se rupe în figuri, a se simți miez, a-și ține nasul pe sus, a umbla cu nasul pe sus, a umbla în bășini, a se umfla în pene, a i se umfla (cuiva) pipota, a nu-și vedea lungul nasului. Vezi definitia »

NEIÓS, -OÁSĂ, neioși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Acoperit cu (multă) zăpadă; în care a nins mult. – Nea² + suf. -os. Vezi definitia »