Definita cuvantului distonanță
DISTONÁNȚĂ, distonanțe, s. f. Faptul de a distona, caracterul a ceea ce distonează. – Distona + suf. -anță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu distonanță
VÓMĂ s.f. Vomitare. [< voma]. Vezi definitia »
TRÁMPĂ, trampe, s. f. (Reg.) Schimb în natură; troc. ♦ (Fam.) Aranjament, afacere (prin intermediari). ◊ Expr. A face (cuiva) trampa = a mijloci cuiva o afacere, o întâlnire etc. [Var.: treámpă s. f.] – Din tc. trampa. Vezi definitia »
CLÍMĂ, clime, s. f. 1. Totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatură, vânturi, precipitații atmosferice) care caracterizează starea medie multianuală a unui loc; climat. 2. Regiune considerată sub raportul climei (1) specifice. – Din lat. clima, -atis, germ. Klima. Vezi definitia »
ARĂTÚRĂ, arături, s. f. 1. Acțiunea de a ara; arat1. 2. Pământ arat. – Ara + suf. -ătură. Vezi definitia »
BARBÉTĂ2 s.f. Parâmă scurtă servind la fixarea sau remorcarea bărcilor de salvare sau a altor ambarcații. [< it. barbetta]. Vezi definitia »