FUCOXANTÍNĂ s.f. Pigment de culoare brună, care se găsește în unele alge. [< fr. fucoxanthine, cf. lat. fucus – gen de algă, gr. xhanthos – galben]. Vezi definitia »

PRÍMULĂ s. f. plantă ornamentală cu flori purpurii sau liliachii; ciuboțica-cucului. (< fr., lat. primula) Vezi definitia »

BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină. Vezi definitia »

GLOMERULONEFRÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a rinichilor începătoare în nodulii sanguini. [< fr. glomérulonéphrite]. Vezi definitia »

FẮRĂ, conj., prep. I. (Urmat de o propoziție circumstanțială de mod sau de un infinitiv care îi ține locul, are valoarea unei negații) A ascultat fără să răspundă nimic. ♦ (Urmat de o propoziție concesivă sau de un infinitiv care îi ține locul) Deși nu..., cu toate că nu... Fără să fie desăvârșit, e mulțumitor. 2. (Reg.; după negație, cu sens adversativ) Ci, dar. ♦ (Înv.; adverbial) Decât, (în) afară de...; exceptând pe... II. Prep. 1. (Introduce complemente circumstanțiale de mod și atribute, conținând ideea de excludere) Lipsit de... Om fără necazuri. ♦ (În legătură cu cuvinte care arată cantitatea sau măsura, indicând cât lipsește până la o măsură deplină) Este ora zece fără cinci minute. ♦ (În operații aritmetice de scădere) Minus, mai puțin. Patru fără doi. 2. (Introduce complemente circumstanțiale sociative negative) Pot eu să trăiesc și fără tine. ♦ (Introduce complemente circumstanțiale instrumentale negative) A scos cuiele fără clește. – Lat. foras „afară”. Vezi definitia »