VLĂGUITÓR, -OÁRE, vlăguitor, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Istovitor. 2. S. m. și f. Muncitor care lucrează la prelucrarea pieilor într-o tăbăcărie. [Pr.: -gu-i-] – Vlăgui + suf. -tor. Vezi definitia »

AMBREIÓR s. m. element gramatical (acolo, aici, asta, aceea) care permite legătura anumitor părți ale discursului. (< fr. embrayeur) Vezi definitia »

ANIMATÓR, -OÁRE adj. (adesea s.) Care animă, înveselește; înviorător, însuflețitor. [Cf. fr. animateur, lat. animator]. Vezi definitia »

BUJOR, Rodica (pe numele adevărat Nedelea Eugenia) (1914-1995, n. Voinești, jud. Dîmbovița), cîntăreață română de muzică populară. Repertoriu de cîntece din toate provinciile României Mari. Pseudonimul i-a fost atribuit de George Enescu. Vezi definitia »

a trage în cosor expr. (obs. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »