MATERIÁL, -Ă I. adj. 1. alcătuit din materie; (fil.) care aparține realității obiective, existând independent de conștiință și în afara ei. ◊ palpabil, concret, real. 2. care constă în bunuri (economice). II. s. n. 1. materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri. 2. totalitatea informațiilor, a datelor necesare pentru întocmirea unei lucrări științifice, literare etc. (< fr. matériel, lat. materialis, germ. materiel) Vezi definitia »

A AVEA UN CONTACT SEXUAL (d. homosexuali) a se arde în bulan / creț / semering, a se buli, a face bragă / contorul, a intra prin dos / prin spate, a se pune capră, a rupe fundul (cuiva), a o trage la cercul maro. Vezi definitia »

SEPULCRÁL, -Ă adj. 1. De mormânt, privitor la mormânt. 2. Ca de mort. [Cf. fr. sépulcral, lat. sepulcralis < sepulcrum – mormânt]. Vezi definitia »

HIDROMINERÁL, -Ă, hidrominerali, -e, adj. Relativ la apele minerale. – Din fr. hydrominéral. Vezi definitia »

LOCUL CENTRAL, (teoria locului central), g.p. Model matematic de stabilire a influenței regionale a centrelor urbane creat de W. Christaller. Pleacă de la modul în care un centru urban răspunde necesităților de servicii ale zonei înconjurătoare, conturând în același timp si rolul coordonator al orașului în teritoriu ca și poziția diferitelor orașe într-o rețea urbană dată. Vezi definitia »