Definita cuvantului belemnit
BELEMNÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. belemnon „săgeată”) s. m. (PALEONT.) Ordin de cefalopode dibranhiate, exclusiv fosile, cu cochilie calcaroasă, din care s-a păstrat partea inferioară masivă, de formă cilindro-conică (de glonte). Caracteristică pentru Mezozoic; apare în Triasic, dar dezvoltarea maximă o are în Jurasic și Cretacic, la sfîrșitul căruia dispare.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu belemnit
IPOCRÍT, -Ă adj., s. m. f. (om) prefăcut, fățarnic, fals. (< fr. hypocrite) Vezi definitia »
DUMESNICÍT, -Ă, dumesniciți, -te adj. (Înv.) Domesticit. [Var.: domesnicit, -ă, adj.] – V. dumesnici. Vezi definitia »
SEMÍT, -Ă s.m. și f. Persoană care face parte din grupul de popoare cărora le aparțin arabii, evreii etc. [< fr. sémite]. Vezi definitia »
YTERÍT s.n. (Min.) v. Gadolinit. (etim. după Ytterby, v. yterbit) Vezi definitia »
FAGOCÍT s. n. celulă sangvină care absoarbe bacterii și alte corpuri străine. (< fr. phagocyte) Vezi definitia »