INSALIVÁȚIE s. f. impregnare a alimentelor cu salivă. (< fr. insalivation) Vezi definitia »

DISJÚNCȚIE, disjuncții, s. f. Relație logică între două enunțuri care de obicei se exclud reciproc; functor logic exprimat prin termenii disjunctivi „sau”, „ori” și „fie”. – Din fr. disjonction. Vezi definitia »

AUTOCORÍE s. f. răspândire a semințelor prin mijloace proprii ale plantei. (< fr. autochorie) Vezi definitia »

MONOTONÍE s.f. Caracterul a ceea ce este monoton; uniformitate plictisitoare, lipsă de varietate în ton. [Gen. -iei. / < fr. monotonie]. Vezi definitia »

OSTEONEVRALGÍE s. f. nevralgie a oaselor, datorită unei inflamații cronice. (< fr. ostéonévralgie) Vezi definitia »