RODÓR, rodoare, s. n. Unealtă de rodare. – Din fr. rodoir. Vezi definitia »

întrebuințătór, întrebuințătoáre, adj. (înv.) care întrebuințează, care folosește. Vezi definitia »

METEÓR¹ s. m. 1. fenomen meteorologic (fulger, trăsnet, ploaie, rouă). 2. punct luminos care apare noaptea pe cer și se deplasează cu mare viteză, lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp; stea căzătoare. 3. telegramă care conține date meteorologice. (< fr. météore, germ. Meteor, gr. meteoron) Vezi definitia »

INVITATÓR, -OÁRE, invitatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care invită pe cineva. – Din invita + suf. -tor. Vezi definitia »

SURPRINZĂTÓR, -OÁRE, surprinzători, -oare, adj. Care surprinde, care provoacă uimire; nebănuit, neașteptat. ♦ Care impresionează puternic; impresionant, uimitor, extraordinar. – Surprinde + suf. -ător. Vezi definitia »