TAUROMAHÍE s. f. 1. (mit.) luptă a taurilor cu oamenii. 2. arta de a lupta cu taurii în arenă; coridă. (< fr. touromachie) Vezi definitia »

MOTIVÁȚIE, motivații, s. f. Totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri. – Din fr. motivation. Vezi definitia »

RECHIZÍȚIE s.f. Măsură excepțională prin care statul obligă pe cetățeni la anumite servicii sau la cedarea unor bunuri necesare în anumite perioade. [Gen. -iei, var. rechizițiune s.f. / cf. fr. réquisition, lat. requisitio]. Vezi definitia »

PALEOETNOLOGÍE s. f. ramură a etnologiei care studiază aspectele civilizațiilor și culturilor arhaice; arheoetnologie. (< fr. paléoethnologie) Vezi definitia »

LICUÁȚIE s. f. (Metalurgie) Fenomen de separare a compușilor sau a elementelor cu puncte de topire diferite dintr-un amestec sau dintr-un aliaj. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. liquation. Vezi definitia »