VELEÁT, (rar) veleaturi, s. n. (Înv. și pop.) 1. Timp fixat, hotărât pentru realizarea a ceva; dată, termen; p. ext. an. ◊ Expr. A-i trece (cuiva) veleatul = a-i trece (cuiva) vremea, epoca, timpul. 2. Durată a vieții, trai. ♦ (În construcție cu verbele „a veni”, „a sosi”) Sfârșitul vieții; moartea. [Var.: văleát s. n.] – Din sl. vŭlĕto „în anul...”. Vezi definitia »

RANFORSÁT, -Ă, ranforsați, -te, adj. Care este întărit cu ranforturi. * Suspensie ranforsată = suspensie mai rezistentă la caroseriile de automobil. – V. ranforsa. Vezi definitia »

BĂIÁT, băieți, s. m. 1. Copil de sex bărbătesc. ◊ (Reg.; la pl.) Copii (indiferent de sex). 2. Persoană de sex bărbătesc ieșită nu de mult din vârsta copilăriei; p. ext. adolescent, flăcău. ◊ (Cu nuanță afectivă, despre bărbați mai în vârstă) Bun băiat! 3. Fiu, fecior (al cuiva). 4. (Rar) Servitor, slugă. Băiat la vite. ◊ Băiat de prăvălie = adolescent care învăța negoțul, lucrând într-un magazin; p. ext. vânzător comercial. [Var.: (reg.) băiét s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

NEDELICÁT, -Ă, nedelicați, -te, adj. Lipsit de delicatețe; (rar) indelicat. – Ne- + delicat. Vezi definitia »

GĂTÁT, -Ă, gătați, -te, adj. v. gătit. Vezi definitia »