Definita cuvantului aer
ÁER1 s. n. 1. Amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei. ◊ Aer lichid = aer în stare lichidă, folosit în industrie. ◊ Loc. adv. La (sau în) aer (liber) = într-un loc neacoperit, afară. ◊ Expr. A lua aer = a ieși din casă pentru a respira aer proaspăt. 2. Văzduh, atmosferă. ◊ Expr. A fi (sau a se simți) ceva în aer = a exista semne că se pregătește ceva (în ascuns). A pluti în aer, se spune despre ceva care nu se sprijină pe realitate. ♦ Climă, climat. 3. Înfățișare, aspect, expresie, fizionomie. ◊ Expr. A avea aerul că... (sau să...) = a da impresia că... A-și da (sau a-și lua) aere = a lua o atitudine de superioritate; a se îngâmfa, a se făli. [Pl.: (în expr.) aere] – Lat. aer, aeris (și cu înțelesurile fr. air).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu aer
BOIÉR, boieri, s. m. 1. Mare stăpân de pământ (care deținea, uneori, și o funcție înaltă în stat); persoană din aristocrația feudală; nobil; p. ext. stăpân. ♦ (Fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat. 2. (Înv.) Titlu de politețe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcții administrative etc. – Din sl. boljarinŭ (pl. boljare). Vezi definitia »
VOUCHER VÁU-CER/ s. n. document de călătorie eliberat unui turist de o agenție de turism, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate. (< engl. voucher) Vezi definitia »
UVRIÉR s.m. (Franțuzism) Muncitor, lucrător. [Pron. -vri-er. / < fr. ouvrier]. Vezi definitia »
IMPÚBER, -Ă adj. care n-a atins vârsta pubertății. (< fr. impubère, lat. impubes, -eris) Vezi definitia »
ASTER- v. astro-. Vezi definitia »