Definita cuvantului dur
DUR1, -Ă, duri, -e, adj. 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană a cărei articulație nu conține nici un element palatal. 4. Fig. Aspru; sever; violent, brutal, crud. – Din fr. dur, lat. durus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dur
KISELGÚR s.n. v. kieselgur. Vezi definitia »
CÚR, cururi, s.n. 1. Fund Vezi definitia »
SPERJÚR, -Ă I. s. m. f. cel care jură fals sau care își calcă jurământul II. s. n. faptul de a-și călca jurământul. (< it. spergiuro) Vezi definitia »
picat în cur / în fund (după cineva sau ceva) expr. (vulg.) care simte o atracție puternică (pentru cineva sau ceva). Vezi definitia »
ceapúr (-ri), s. m. – (Dobr.) Bîtlan. Rus. čapura „stîrc” (Scriban, Arhiva, 1921, 238; DAR). Vezi definitia »