FEROMAGNETÍSM, feromagnetisme, s. n. 1. Proprietatea unor materiale de a avea remanență magnetică. 2. Ansamblul fenomenelor feromagnetice. – Fr. ferromagnétisme. Vezi definitia »

SEMANTICÍSM s. n. (Astăzi rar) Curent neopozitivist care, pornind de la problemele filozofice ridicate de formalizare, contestă caracterul obiectiv al cunoașterii la nivelul treptei raționale. – Din rus. semantițizm. Vezi definitia »

ECHIDNÍSM s.n. (Med.) Intoxicație cu venin de șerpi. [< fr. échidnisme]. Vezi definitia »

NOVAȚIANÍSM s. n. doctrină a lui Novatian (sec. V-VIII), care punea la îndoială bunătatea lui Dumnezeu și dovedea un rigorism excesiv, considerând că păcatul abjurării credinței nu poate fi iertat. (< fr. novatianisme) Vezi definitia »

GEOTACTÍSM s. n. deplasare a unei celule, a unui organism în funcție de acțiunea gravitației; geotaxie, geotropism. (< fr. géotactisme) Vezi definitia »