AUTOGRÉFĂ s. f. autoplastie. (< fr. autogreffe) Vezi definitia »

BRONȘÍTĂ s. f. inflamație a bronhiilor, manifestată prin tuse. (< fr. bronchite) Vezi definitia »

FAȚÁDĂ, fațade, s. f. Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri, ale unui monument; spec. partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei clădiri. ◊ Loc. adj. De fațadă = de formă, pentru a salva aparențele. – Din fr. façade (refăcut după față). Vezi definitia »

VÍNĂ, vini, s. f. Faptă care constituie o abatere de la ceea ce este (considerat) drept sau bun; greșeală, vinovăție; păcat; culpă. ◊ Loc. adj. De vină = vinovat, responsabil. Fără vină = nevinovat; (rar, despre lucruri, manifestări) ireproșabil, perfect. ◊ Loc. conj. Din vina... = în urma greșelii înfăptuite de...; din cauza, din pricina... ◊ Expr. (Pop.) Bată-l vina! exprimă o mustrare cu o nuanță de simpatie. A da (sau a arunca, a pune) vina pe cineva (sau pe ceva) sau asupra cuiva ori (reg.) a băga (cuiva) vină = a învinovăți, a învinui (pe cineva sau ceva). A face cuiva o vină din (sau pentru) ceva = a considera drept greșeală o faptă a cuiva. A cădea în vină = a se face vinovat de ceva. ♦ Spec. Faptă pedepsită de lege; infracțiune; delict; crimă. – Din sl. vina. Vezi definitia »

var-óră s. m., g.-d. art. várului-óră; pl. vari-óră Vezi definitia »