DETESTÁ vb. I. tr., refl. A (se) disprețui profund, a simți repulsie; a (se) urî, a nu (se) putea suferi. [P.i. detést și (rar) -ez. / < fr. détester, cf. it. detestare, lat. detestari]. Vezi definitia »

FATA CU TRECUT DE CACAT, CARE A FOST VIOLATA LA 14 ANI DE 2 BAIETI, SI DUPA ALTE 5 LUNI S-A MAI FUTUT CU UNUL DE 19 ANI... Vezi definitia »

INTROSPECTÁ, introspectez, vb. I. Refl. A-și observa propriile trăiri psihice. – Din fr. introspecter. Vezi definitia »

CONTESTÁ, contést, vb. I. Tranz. A nu recunoaște dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, existența sau necesitatea unui lucru; a tăgădui. ♦ A face o contestație. – Din fr. contester, lat. contestari. Vezi definitia »

stiinta si arta interpretarii textelor vechi in special biblice Vezi definitia »