HÁLBĂ s.f. Pahar cu o capacitate de o jumătate de litru; (p. ext.) cantitatea de lichid care încape într-un astfel de pahar. [< germ. Halbe]. Vezi definitia »

NĂUCEÁLĂ, năuceli, s. f. Starea omului năuc; stare de amețeală, de zăpăceală, de buimăceală. [Pr.: -nă-u-] – Năuci + suf. -eală. Vezi definitia »

ARHITRÁVĂ, arhitrave, s. f. Element de construcție (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului și care se sprijină pe capitelul coloanei sau pe zid. – Din fr. architrave. Vezi definitia »

SPONGÍTĂ, spongite, s. f. Piatră plină de porozități care imită buretele. – Din fr. spongite. Vezi definitia »

ACROSINDÉZĂ s. f. împerechere incompletă a doi cromozomi, legați numai la un capăt, în timpul meiozei. (< fr. acrosyndèse) Vezi definitia »