probagíu, probagíi, s.m. (înv.) persoană specializată în efectuarea unor probe de laborator. Vezi definitia »

AFÉLIU s. n. Punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete. – Din fr. aphélie. Vezi definitia »

icirlíu, icirlíi, s.m. (înv.) slujbaș în palatul domnesc. Vezi definitia »

GIÚLGIU, giulgiuri, s. n. Pânză subțire și fină care se așterne peste ceva, care acoperă ceva. ♦ Pânză cu care se acoperă mortul; lințoliu. [Var.: giúlgi s. n.] – Din magh. gyolcs. Vezi definitia »

OMÁGIU, omagii, s. n. 1. (În evul mediu) Ceremonie care cuprindea jurământul de credință și de supunere al unui vasal față de suzeranul său. 2. Manifestare (prin cuvinte, gesturi etc.) a credinței, respectului, admirației sau recunoștinței față de cineva; ofrandă, prinos. ◊ Expr. Omagiile mele = formulă de salut respectuos. – Din it. omaggio. Vezi definitia »