Definita cuvantului beoția
BEOȚIA, prov. antică în Grecia centrală, cu capitala la Teba. Aliată a Imp. Persan împotriva grecilor. B. a cunoscut o scurtă perioadă de înflorire la sfîrșitul sec. 4 î. Hr.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu beoția
DEFOLIÁ vb. tr. a face să cadă frunzele (înainte de vreme). (< fr. défolier, lat. defoliare) Vezi definitia »
LINIÁ, liniez, vb. I. Tranz. A trage, a trasa linii (drepte și regulate) pe hârtie. [Pr.: -ni-a] – Din linie. Vezi definitia »
meriá (-íi, -át), vb. refl. – (Olt.) A se cosi la picioare (despre animale de călărie). Sb. merati „a lovi (rufele pentru a le spăla)”. După Scriban, din sb. meriti „a măsura”. Poate relaționat cu meriu, adj. (Munt., greoi, amorțit); merintic, adj. (Munt., greoi, amorțit), pe care Cihac, II, 192, îl lega de sl. mrŭtvŭ „mort”. Vezi definitia »
AMBUTEIÁ vb. I. tr. 1. a îmbutelia. 2. a bloca cu vehicule, nave etc. circulația, navigația. II. refl. a se încrucișa, a se împiedica. (< fr. embuteiller) Vezi definitia »
subuiá, subuiéz, vb. I refl. (reg.) a se mândri, a se făli, a se împăuna. Vezi definitia »