CUCERITÓR, -OÁRE, cuceritori, -oare s. m. și f. 1. Persoană, popor, țară etc. care face sau a făcut cuceriri. 2. Bărbat sau femeie care reușește să atragă simpatia sau dragostea unei persoane de sex opus. ♦ (Adjectival) Care cucerește (I 2). Zâmbet cuceritor. – Cuceri + suf. -tor. Vezi definitia »

DEGUDRONATÓR s.n. Aparat sau utilaj folosit la degudronare. [Cf. fr. dégoudronneur]. Vezi definitia »

PILOR²(O)- elem. „pilor”. (< fr. pylor/o/-, cf. lat. pylorus, gr. pyloros) Vezi definitia »

GLISÓR, glisoare, s. n. (Tehn.) Cursor. – Din fr. glissoir. Vezi definitia »

ÎNDREPTĂTÓR, -OÁRE, îndreptători, -oare, adj. (Și substantivat; înv.) Care îndreaptă, îndrumează; călăuzitor. – Îndrepta + suf. -ător. Vezi definitia »