Definita cuvantului berg
BERG, Paul (n. 1926), biochimist american. Prof. la Universitatea Stanford. Lucrări în domeniul biochimiei și microbiologiei. Studii fundamentale privind biochimia acizilor nucleici, în special a ADN recombinat. Premiul Nobel pentru chimie (1980), împreună cu W. Gilbert și F. Sanger.

Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu berg
FOBÚRG s. n. suburbie. (< fr. faubourg) Vezi definitia »
ERG s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a energiei, a lucrului mecanic și a cantității de căldură, egală cu lucrul mecanic efectuat de forța de o dină care își deplasează punctul de aplicație cu 1 cm în direcția ei. [< fr. erg, cf. gr. ergon – lucru]. Vezi definitia »
BRANDENBURG 1. Land în E Germaniei, traversat de rîul Spree și cuprinzînd și landul Berlin; 27,6 mii km2; 2,6 mil. loc. (1989). Centru ad-tiv: Postdam. Ind. constr. de mașini, textilă, alim. Culturi de secară, orz, cartofi. Creșterea porcinelor. 2. Oraș, în E Germaniei, la V de Berlin, port pe Havel; 95 mii loc. (1988). Nod de comunicații. Filaturi și țesătorii, constr. navale, oțelării, produse chimice, fabrică de jucării. Monumente: catedrală (sec. 10-12), biserica Sankt Gotthard (sec. 15), turnuri din zidul de incintă (sec. 15). 3. Veche prov. istorică în Germania. Marcă înființată de Carol cel Mare, stăpînită de dinastia ascaniană (pînă în 1319) și apoi de Hohenzollerni (din 1415). B. a fost nucleul în jurul căruia a luat ființă Prusia. Vezi definitia »
ÁISBERG, aisberguri, s. n. Bloc (mare) de gheață desprins din calotele glaciare polare, care plutește pe oceane spre zona caldă, influențând clima regiunilor învecinate și stingherind navigația; ghețar2 plutitor. – Din fr., engl. iceberg. Vezi definitia »
CHERBOURG [șerbúr], oraș în NV Franței (Normandia), în Pen. Cotentin, port militar la c. Mînecii; 85,5 mii loc. (1982, cu suburbiile). Șantiere navale. Constr. de mașini agricole; metalurgie. Biserică (sec. 15-19). Muzeu. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z