Definita cuvantului dus
DUS2, -Ă, duși, -se, adj. 1. Plecat (fără a se mai întoarce); p. ext. mort. ◊ Expr. A dormi dus = a dormi foarte adânc. ♦ (Despre unități de timp și despre acțiuni) Trecut, dispărut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.). 2. Fig. Desprins de realitate; absent, îngândurat. ◊ Loc. adv. și adj. Dus pe gânduri = îngândurat. – V. duce.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dus
CÁLUS s.n. 1. Țesut osos nou care sudează capetele rezultate din fractura unui os. 2. Țesut vegetal născut în urma rănirii diferitelor organe ale plantei, care cicatrizează rana. [Pl. -suri. / < fr. callus, cf. lat. callum – bătătură]. Vezi definitia »
BACHUS (în mitologia romană), zeul vinului, al viței de vie și al beției orgiastice, Fiul lui Iupiter și al nimfei Semele. Identificat la greci cu Dionysos. Vezi definitia »
HÓCUS-PÓCUS s. n. Formulă folosită de scamatori; p. ext. scamatorie. – Din lat. hoc[est op]us, hoc[est corp]us. Vezi definitia »
BÓNUS s. n. gratificație; tantiemă. (< engl. bonus) Vezi definitia »
CELSUS (sec. 2), filozof neoplatonician care a trăit la Roma. A criticat doctrina primilor creștini, tradiția întrupării lui Hristos. Cunoscut din scrierile lui Origene, „Contra Celsus”. Vezi definitia »