abáte² vb. I. tr., refl. a (se) îndepărta de la o direcție, o normă, o linie de conduită. II. tr. a doborî, a culca la pământ. III. refl. a se năpusti (asupra). IV. intr. a-i veni cuiva o idee, a i se năzări. (< lat. abbattere, fr. abattre) Vezi definitia »

SUSTENABILITATE (‹ engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Conferința mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atenție deosebită acestui concept, care implică stabilirea unui echilibru între creșterea economică și protecția mediului și găsirea de resurse alternative. Când se referă la dezvoltarea economică de ansamblu a unei țări sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim dezvoltare durabilă. Vezi definitia »

dublèt(dublete) s.m.=(muz)diviziune excepțională ce constă în împărțirea în două părți (egale) în loc de trei părți (egale) a unei valori ternare Vezi definitia »

COMPETITIVITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este competitiv. [Cf. fr. compétitivité]. Vezi definitia »

ELICITÁTE s.f. (Fiz.) Caracteristică a particulelor elementare, legată de orientarea spinului în raport cu direcția de deplasare. [Et. incertă]. Vezi definitia »