EXOGAMÍE, exogamii, s. f. 1. Lege fundamentală a ginții matriarhale, conform căreia căsătoriile dintre membrii aceleiași ginți erau interzise. 2. Căsătorie între parteneri care nu aparțin aceluiași grup social. 3. (Biol.) Fuzionare a gameților în afara organismului. – Din fr. exogamie. Vezi definitia »

BIOTERAPÍE s. f. Utilizarea terapeutică a unor produse provenite de la ființe vii. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biothérapie. Vezi definitia »

PROTIVNICÍE s. f. v. potrivnicie. Vezi definitia »

CATALOGRAFÍE s.f. Ramură a biblioteconomiei care studiază principiile și metodele întocmirii cataloagelor. ♦ Tehnica alcătuirii acestor cataloage. [Gen. -iei. / < fr. catalographie]. Vezi definitia »

OZONOTERAPÍE s. f. utilizare în scop terapeutic a unui amestec de oxigen cu ozon, prin inhalații, băi sau injecții. (< fr. ozonothérapie) Vezi definitia »