păstrămít, -ă, adj. (reg.) care a slăbit foarte mult, care s-a uscat, s-a sfrijit, s-a scofâlcit. Vezi definitia »

ASCUȚÍT², -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ◊ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită. 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți. Vezi definitia »

încovâltirít, -ă, adj. (reg., înv.; despre căruțe) cu coviltirul ridicat. Vezi definitia »

BORĂÍT s. n. Brăhnit. – V. borăi. Vezi definitia »

BÂȚÂÍT, -Ă, bâțâiți, -te, adj. v. BÂȚÂI. – [DEX '98] Vezi definitia »