Definita cuvantului beton
BETÓN (‹ fr., germ.) s. n. 1. Material de construcție obținut prin amestecarea unui material granular (pietriș, nisip) cu un liant (ciment, bitum etc.) și cu apă, și care, după priză și întărire, devine consistent și rezistent ca piatra. ♦ B. armat = b. de ciment în masa căruia se înglobează o armătură de oțel, destinată să preia eforturile de întindere. Primele brevete de b.a. au fost obținute (1867-1878) de grădinarul francez J. Monnier. ♦ B. precomprimat = b. armat la care se realizează, înainte de încărcare, o stare permanentă de comprimare (prin întinderea armăturii de oțel înainte de turnarea b). A fost folosit în practică (1930) de inginerul constructor francez E. Freyssinet. ♦ B. refractar = b. preparat cu ciment Portland, ciment aluminos și agregate din materiale refractare, avînd o bună rezistență mecanică la temperaturi mai mari de 300ºC. B. asfaltic = b. din material cu granulație mare, avînd ca liant bitumul asfaltic, folosit la executarea unor îmbrăcăminți rutiere. 2. Fig. (SPORT.) Sistem tactic de apărare folosit în jocurile sportive (mai ales în fotbal), constînd în utilizarea supranumerică a jucătorilor în linie defensivă.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu beton
COREGÓN s. m. pește migrator teleostean de lac, din familia salmonidelor, cu solzi argintii. (< fr. corégone) Vezi definitia »
PTERANODÓN s.m. Reptilă zburătoare fosilă cu aripi enorme și lipsită de dinți, având înapoia capului o creastă foarte lungă. [< fr. ptéranodon, cf. gr. pteron – aripă, an – fără, odous – dinte]. Vezi definitia »
PLUTÓN1 s.n. 1. Subunitate mai mică decât compania. ♦ Pluton de execuție = formație militară care execută prin împușcare pe cei condamnați la moarte. 2. Grup de concurenți la o întrecere de fugă, la curse cicliste etc. care merg laolaltă. [Var. ploton s.n. / < it. plotone, cf. fr. peloton]. Vezi definitia »
BRETÓN1 s. n. păr lăsat pe frunte și tăiat drept. (< fr. /à la/ breton) Vezi definitia »
PARÁPON s. n. (Înv., reg. și fam.) Supărare; tristețe; necaz, ciudă. [Acc. și: parapón] – Din ngr. paráponon. Vezi definitia »