CREÓL, -Ă s. m. f. om de rasă albă, urmaș al primilor coloniști europeni în America Latină sau în coloniile intertropicale (Antile). ◊ (s. f.) limbă mixtă provenind din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen, vorbită de creoli. (< fr. créole) Vezi definitia »

ASANSOL, oraș în NE Indiei (Bengalul de Vest); 1,1 mil. loc. (1981). Expl. de cărbune. Metalurgia aluminiului. Nod de comunicații. Vezi definitia »

TERÍCOL, -Ă adj. (despre animale, plante) care trăiește, crește pe pământ. (< fr. terricole) Vezi definitia »

SERICÍCOL, -Ă, sericicoli, -e, adj. Care ține de sericicultură, privitor la sericicultură. – Din fr. séricicole. Vezi definitia »

ARGÓL s. n. depozit de cristale roșietice-cafenii, compus în special din tartrat acid de potasiu, ce se formează pe pereții vaselor în care fermentează mustul. (< fr. argol) Vezi definitia »