Definita cuvantului bhakti
BHAKTI (cuv. sanscrit „devotament”) subst. 1. Termen în literatura filozofică religioasă sanscrită, desemnînd ideea de devotament total față de divinitate ca mijloc de mîntuire și de eliberare din lanțul reîncarnărilor. 2. Orientare literară și religioasă cu caracter antifeudal, democratic, apărută în S Indiei (sec. 5-6) și mai tîrziu în N (sec. 12-13).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bhakti
BOGDĂNEȘTI, com. în jud. Bacău, pe Oituz; 2.595 loc. (1991). Centru pomicol. 2. Com. în jud. Suceava, pe Rîșca; 3.953 loc. (1991). 3. Com. în jud. Vaslui; 3.165 loc. (1991). Vezi definitia »
pirotí (pirotésc, pirotít), vb. – A dormita, a fi adormit pe jumătate. Origine incertă, poate expresivă. După Tiktin, din gr. πηρόω „a amorți”. – Der. piroteală, s. f. (somnolență). Vezi definitia »
IZBUTÍ, izbutesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A duce ceva la bun sfârșit; a reuși, a izbândi. – Et. nec. Vezi definitia »
organizati in serii sinonimice de cate patru cuvinte urmatoarele neologisme: celebritate, imprecizie, venitate, orgoliu,prestigiuçonfuzie, aroganta, obscuritate, glorieinfatuare, nebulozitate, reputatie. Vezi definitia »
BOLTÍ, pers. 3 boltește, vb. IV. Refl. A lua sau a avea formă de boltă (1). – Din boltă. Vezi definitia »