TEMPOROMAXILÁR, -Ă adj. care aparține temporalului și maxilarului inferior. (< fr. temporo-maxillaire) Vezi definitia »

SANCTUÁR s.n. 1. Edificiu consacrat ceremoniilor religioase; altar, loc sfânt. 2. (Fig.) Loc consacrat pentru un anumit lucru; loc inviolabil. [Pron. -tu-ar. / < lat. sanctuarium, cf. fr. sanctuaire]. Vezi definitia »

LOCATÁR, -Ă s. m. f. cel care locuiește stabil într-un imobil; chiriaș. (< fr. locataire) Vezi definitia »

CĂLIFAR s. m. Numele a două specii migratoare, acvatice, din ordinul anseriformelor, cu caractere intermediare între rațe și gîște care cuibăresc în SE Deltei Dunării și pe malurile lacurilor dobrogene: c. alb (Tadorna tadorna) are c. 61 cm, penaj alb, verde-metalic, roșu și negru; c. roșu (Tadorna ferruginea) are c. 63 cm și penaj cărămiziu, masculul cu un inel de pene negre, la gît. Declarate în România monumente ale naturii. Vezi definitia »

COJOCÁR, cojocari, s. m. Bărbat care lucrează sau vinde cojoace, căciuli etc. – Cojoc + suf. -ar. Vezi definitia »