Definita cuvantului bielefeld
BIELEFELD [bí:ləfelt], oraș în centrul Germaniei (Renania de Nord-Westfalia); 515 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Ind. textilă, a conf., constr. de mașini (mașini-unelte, biciclete), chimico-farmaceutică și alim. Biserică (sec. 14). Muzee. Universitate. Menționat documentar în 1015.

Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bielefeld
ȘILD, șilduri, s. n. Mică placă de metal sau de material plastic care se fixează în dreptul mânerelor și broaștelor la uși, ferestre, sertare etc. pentru a proteja gaura cheii. – Din germ. Schild. Vezi definitia »
BARTOLD, Vasili Vladimirovici (1869-1930), orientalist rus. Specialist în istoria islamului („Lumea musulmană”, „Istoria cercetării Orientului în Europa și în Rusia”). Vezi definitia »
ȘOLD, șolduri, s. n. Parte a corpului omenesc situată între mijloc și coapsă; regiune anatomică corespunzătoare articulației membrelor inferioare cu trunchiul. ◊ Loc. adj. și adv. Într-un șold = (aplecat) într-o parte, strâmb. ◊ Expr. Cu mâna (sau cu mâinile) în șold (sau în șolduri) = fără a întâmpina nici o greutate, fără nici o grijă, în voie. A sta cu mâinile în șolduri = a nu face nimic, a pierde vremea. (Fam.) A-și pune mâinile în șold (sau în șolduri) = a se certa, a face scandal. ♦ P. anal. Parte a corpului animalelor care corespunde articulației picioarelor cu trunchiul. ♦ Fig. Coastă, povârniș. – Cf. pol. szoldra. Vezi definitia »
FALD, falduri, s. n. Cută formată de o haină largă, o stofă, o pânză, etc. care atârnă. [Var.: fáldur, s. m.] – Din ucr. fald. Vezi definitia »
prăpáld s.n. (reg.; în expr.) a da prăpald (pe cineva) = a produce cuiva o impresie copleșitoare; a da gata, a face praf (pe cineva). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z