CAROSÁBIL, -Ă, carosabili, -e, adj. (Despre drumuri) Care permite circulația vehiculelor rutiere; (despre partea unui drum) care este rezervată circulației vehiculelor rutiere. – Din fr. carrossable. Vezi definitia »

norocél, norocéle, s.n. (pop.) 1. noroc. 2. (reg.) plantă denumită și crucea-voinicului. Vezi definitia »

PASÁBIL, -Ă adj. (Fam.) Care poate fi acceptat, utilizat; acceptabil. [Cf. fr. passable]. Vezi definitia »

TERMOSOLÚBIL, -Ă adj. solubil la cald. (< termo- + solubil) Vezi definitia »

RECTÁNGUL adj., s. n. 1. (paralelogram) cu un unghi drept. 2. dreptunghi. (< fr. rectangle) Vezi definitia »