ÓSRAM s.n. (Tehn.) Aliaj de osmiu și wolfram, folosit la fabricarea filamentelor de becuri electrice cu incandescență. [< germ. Osram, cf. os(miu) + (wolf)ram]. Vezi definitia »

MONAHÍSM s. n. 1. Stare, viață, calitate de monah; călugărie, monahie¹. 2. Instituția călugăriei. – Monah + suf. -ism. Vezi definitia »

ÓPTIM, -Ă I. adj. cel mai bun; minunat, excelent, grozav. ◊ care asigură cea mai bună eficiență economică. II. s. n. stare a unui lucru, a unei situații considerate ca cea mai favorabilă. ♦ ~ ecologic = ansamblul condițiilor de vegetație în care o specie apare cel mai frecvent într-o regiune; ~ de populație = densitatea populației unei țări care permite cea mai bună folosire a resurselor naturale. (< fr. optime, lat. optimus) Vezi definitia »

NAȚIONÁL-SOCIALÍSM s. n. Doctrină politică a fascismului, apărută în Germania după primul război mondial; nazism. [Pr.: na-ți-o-nal so-ci-a-lism] – Din germ. Nationalsozialismus, fr. national-socialisme. Vezi definitia »

CULTÍSM s. n. 1. afectare particulară a stilului; culteranism; gongorism. 2. greșeală de limbă a cărei origine o constituie dorința vorbitorilor de a se exprima mai literar, mai puțin banal. 3. cuvânt introdus în limbă pe cale cultă. (< fr. cultisme) Vezi definitia »