AEROHIDROTERAPÍE s. f. utilizare a aerului și a apei în tratamentul unor boli. (< aero- + hidroterapie) Vezi definitia »

WALKIE-TALKIE cuv. engl. (Pr: uóchi-tóchi) Aparat portabil de emisie-recepție la mică distanță. Vezi definitia »

AUTOPSÍE, autopsii, s. f. Disecare a unui cadavru și examinare anatomică a organelor lui interne, pentru a stabili cauza morții. [Pr.: a-u-] – După fr. autopsie (< gr.). Vezi definitia »

RESPIRÁȚIE, respirații, s. f. Totalitatea proceselor fiziologice prin care se realizează schimbul de gaze (absorbirea oxigenului și eliminarea bioxidului de carbon) între organismele vii și mediul înconjurător; acțiune ritmică și mecanică prin care animalele superioare inspiră aerul ambiant conținând oxigenul necesar întreținerii vieții și expiră bioxidul de carbon și vaporii de apă rezultați din arderi; răsuflare. ◊ Respirație artificială = mijloc de reanimare care constă în efectuarea unui ansamblu de mișcări ce se execută asupra corpului unei persoane, pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale, întrerupte în caz de asfixiere, sincopă etc., în vederea introducerii și scoaterii alternative și ritmice a aerului din plămâni. Operă (sau studiu, lucrare) de largă respirație = operă (sau studiu, lucrare) de mare amploare, complexă. ♦ Aerul respirat; suflare. – Din fr. respiration, lat. respiratio. Vezi definitia »

FOTOTROPÍE s.f. Schimbare a culorii unui compus cristalizat când este luminat cu lumină pe care o absoarbe; fototropism (2) [în DEX ´98, DN, NODEX]. [Gen. -iei. / < fr. phototropie]. Vezi definitia »