RÁNĂ, răni, s. f. 1. Ruptură internă sau exterioară a țesutului unei ființe vii, sub acțiunea unui agent distrugător; leziune, plagă. ◊ Expr. Bun de pus la rană, se spune despre un om foarte bun. A pune sare pe rană = a întărâta pe cineva, a stârni lucrurile, agravând situația. A pune degetul pe rană = a găsi și a arăta în mod lămurit pricina unei stări de lucruri supărătoare, a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute. 2. Fig. Durere morală, suferință, chin sufletesc. – Din sl. rana. Vezi definitia »

TERMOREZISTÉNȚĂ, termorezistențe, s. f. Proprietate a unor materiale de a păstra o anumită rezistență mecanică la creșterea temperaturii. – Termo- + rezistență (după fr. thermorésistivité). Vezi definitia »

BIOCOSMÉTICĂ s. f. cosmetică în care tratamentul este de tip biologic. (< bio- + cosmetică) Vezi definitia »

GLICOZÍDĂ, glicozide, s. f. Substanță de natură vegetală care conține în structura ei hidrați de carbon. – Din fr. glycoside. Vezi definitia »

GRÍFĂ s.f. 1. Instrument pentru marcarea arborilor (prin zgâriere pe coajă). 2. Piesă metalică în formă de gheară dublă, care, în aparatele de luat vederi cinematografice, imprimă filmului o mișcare intermitentă. 3. Poziție patologică a mâinii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon (1). 4. Ornament constituit din motive florale, geometrice, gheare și capete de animale, folosit în stilurile romanic și gotic. [< fr. griffe]. Vezi definitia »