Definita cuvantului păduche
PĂDUCHE chiriaș, jovaliu, mătreață cu mațe, nichitar.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu păduche
papanache s. m. invar. pederast, homosexual. Vezi definitia »
POTÂRNÍCHE, potârnichi, s. f. Pasăre sălbatică de mărimea unui porumbel, cu penele de culoare brună-pestriță pe spate, cenușie pe piept și albă pe burtă, care trăiește în stoluri mici prin holde și tufișuri (Perdix perdix).Expr. A se răspândi (sau a se risipi, a se împrăștia) ca potârnichile = a fugi, a se împrăștia repede, în toate părțile (din fața unei primejdii). – Probabil lat. perturnicula (< per[dix] + *[co]turnicula). Vezi definitia »
potîrníche (potârníchi), s. f. – Pitpalac (Perdix cinerea). – Var. Mold. păturniche. Mr. piturnic’le, pitrunicl’e. Lat. *cotŭrnicŭla, dim. al lui cotŭrnix „prepeliță” (Pușcariu 1364; Candrea-Dens., 1434; Schuchardt, ZRPh., XL, 326). Fonetismul nu este normal. Rezultatul co-po- a fost interpretat diferit; cu o pronunțare a lui *quoturnix (Densusianu, Hlr., 112; cf. contra Meyer-Lübke, Literaturblatt, XXII, 301); cu rezultatul unei contaminări cu *pernicula, de la pernix (Candrea-Dens., 1434), sau cu perdixperdricula (Candrea, éléments, 39; Candrea); ca influență a sl. (Rohlfs, Differenzierung, 64). Mr. pare să indice că schimbarea este anterioară rom., cf. paralelismul colombus-palumbus. Vezi definitia »
pădúche (pădúchi), s. m. – Insectă parazită (Pediculus capitis). – Mr., megl. piducl’u, istr. peducl’u. Lat. peduculus (Pușcariu 1240; Candrea-Dens., 1302; REW 6361), pe care Petronius îl folosea deja în forma peduclus; cf. vegl. pedoklo, it. pidocchio, prov. pezolh, fr. pou, cat. poll, sp. piojo, port. piolho.Der. păducherie, s. f. (mulțime de păduchi); păducherniță, s. f. (colțul-babei, Tribulus terrestris; plantă contra păduchilor, Lepidium ruderale); păduchia, vb. (a se căuta de păduchi), pe care Pușcariu 1241 îl duce pînă la lat. peduculare, este probabil un der. interior; păduchios, adj. (cu păduchi), mr. piducl’os derivă, după Pușcariu 1242, din lat. peduculosus.Cf. păducel. Vezi definitia »
léghe (léghe), s. f. – Măsură de lungime. It. lega (DAR); este un sing. refăcut după pl. leghe. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z