Definita cuvantului bîlină
BÎLINĂ (‹ rus.) s. f. (la pl.) Cîntece poematice rusești, cu tematică patriotică, socială și etică, însoțite de melodie, alcătuind eposul eroic al Rusiei vechi. S-au format între sec. 11 și 16 și cuprind două cicluri principale: klevian, din care fac parte b. haiducești despre Ilia Muromeț ș.a., și novgorodian, din care fac parte, de ex. b. – basm „Sadko”. Sin. starină.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bîlină
SUBMERGÉNȚĂ s. f. submersiune (1). (< engl. submergence) Vezi definitia »
acarniță, acarnițe s. f. femeie cu greutăți materiale Vezi definitia »
HISTOGENÉZĂ s. f. 1. formarea și dezvoltarea diferitelor țesuturi ale embrionului. 2. parte a embriologiei care studiază dezvoltarea țesuturilor. 3. modificare a țesuturilor care are loc la insecte în urma metamorfozei. (< fr. histogenèse) Vezi definitia »
brizúră (sfărâmătură) s. f., g.-d. art. brizúrii; pl. brizúri Vezi definitia »
PĂLĂRIOÁRĂ, pălărioare, s. f. Diminutiv al lui pălărie; pălăriuță [Pr.: -ri-oa-] – Pălărie + suf. -ioară. Vezi definitia »