MONIȚIÚNE s.f. (Liv.) 1. Avertisment dat cuiva de un reprezentant al bisericii catolice pentru o greșeală pe cale de a fi înfăptuită. 2. (P. ext.) Dojană, observație făcută cuiva. [Cf. lat. monitio, fr. monition, it. monizione]. Vezi definitia »

Provine din cuvantul latin „lucire” care inseamna „luminoasa / luminosul”. Vezi definitia »

SERVITÚDINE s.f. (Rar) Servitute. [Cf. lat. servitudo, fr. servitude]. Vezi definitia »

TERPÉNE s.f.pl. Nume generic dat unor substanțe lichide, incolore, cu miros caracteristic, plăcut, care se găsesc în diferite uleiuri eterice. [Sg. terpenă. / < fr. terpènes]. Vezi definitia »

DEPOZIȚIÚNE s. f. v. depoziție. Vezi definitia »