a-i lua (cuiva) mustățile la tors expr. (er.) a practica cuniliția. Vezi definitia »

ACIUÁ, aciuez, vb. I. Refl. A-și găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăși, a se oploși, a se aciola, a se agesti. ♦ Tranz. (Rar) A da adăpost. [Pr.: -ciu-a. – Var.: aciuiá vb. I, aciuí vb. IV] – Lat. *accubiliare. Vezi definitia »

LÍNGUA v. lingua franca. Vezi definitia »

PERPETUÁ vb. I. tr., refl. A face să dureze sau a dura veșnic sau multă vreme; a (se) transmite de la o generație la alta. [Pron. -tu-a, p.i. 3,6 -uează, -uă. / < fr. perpétuer, it., lat. perpetuare]. Vezi definitia »

QUÉCHUA adj. invar., s. f. invar. 1. S. f. invar. Populație amerindiană care trăiește în ținuturile muntoase din Peru, în vestul Boliviei și în zona de frontieră cu Bolivia a statelor Argentina și Chile. 2. Adj. invar. Care aparține sau este specific populației quechua (1). ◊ (Substantivat, f.) Limba amerindiană vorbită de populația quechua (1). [Pr.: ché-ciu-a] – Cuv. sp. Vezi definitia »